Legende peste veacuri – Constantin Brancoveanu


Când vine vorba de mari oameni ce au făcut istorie de-a lungul timpului, românii au cu ce se mândri. Văzând monumente, clădiri, edificii impunătoare care ne trezesc emoția si curiozitatea, dar și dorința de explorare, ne gandim cu mândrie la cei ce ni le-au lăsat în grijă. E momentul când rememorăm legende. Cand spun legende, mă gandesc la Neagoe Basarab și la impunătoarea Mănăstire de la Curtea de Argeș, la învățăturile lăsate de Matei Basarab, fără îndoială mă poartă găndul la domnul moldovean, Ștefan cel Mare, ctitorul mănăstirilor din Moldova, dar și la Constantin Brâncoveanu, domnul muntean ce ne-a lăsat moștenire nu numai o bogată cultură ci și un stil arhitectural aparte. Constantin Brâncoveanu ajunge pe scunul de domnie al Țării Românești în 1688, iar printr-o diplomație iscusită reușește să țină țara departe de jafurile oștirilor străine.
În cei 26 de ani de domnie a ridicat biserici și mănăstiri, a deschis școli, a tipărit cărți în diferite limbi și a
sprijinit oamenii învățați ai vremii., atat străini cât și români. Fiind un ocrotitor al tiparului, înființează tipografii la Buzău în 1691, la Snagov în 1694, la Râmnicu Vâlcea în 1705 și la Târgoviște în 1708. De asemenea, Brâncoveanu este și un mare ctitor de lăcașuri de rugăciune. În 1690 punea piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, mănăstirea Horezu, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. În Oltenia, a refăcut mănăstirea Mamul, o veche ctitorie a boierilor Craioveni și a lui Matei Basarab. În București a ridicat trei mari biserici, Biserica Sfântul Ioan cel Mare, biserica mănăstirii Sfantul Sava și biserica mănăstirii Gheorghe Nou. În aceasta din urmă aveau să fie depuse și osemintele domnitorului, aduse pe ascuns de soția sa, doamna Maria.
O alta ctitorie de seamă a domnului muntean este și Mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat. Lucrările s-au desfășurat in intervalul 1691-1697, iar construirea sfantului lăcaș avea să consolideze granița nord-estică a Țării Românești. Stilul arhitectural specific brancovenesc este ușor de identificat privind detaliile ce alcătuiesc complexul monahal. Elemente de pietrărie și lemn prelucrate artistic , predominarea motivelor vegetale, vrejuri, strugurii, floarea soarelui, presenta coloanelor și a sculpturilor figurative.
Stilul brâncovensc a rezistat peste veacuri, rămânând o viritabilă legendă în conștiița oamenilor, el putând fi admirat până astăzi.
Bianca Doloiu

Leave a Reply